Serviciul Stare Civilă

Întocmirea actului de deces se face la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau la primăria în a cărei rază s-a produs decesul.

Declararea decesului se face în termen de 3 zile de la data încetării din viată a persoanei. În acest termen se cuprinde atât ziua în care s-a produs decesul, cât şi ziua în care se face declaraţia.

Decesul se declară verbal de către membrii familiei decedatului sau în lipsa acestora de către medicul sau alt cadru din unitatea sanitară unde s-a produs decesul sau de către orice persoană care a luat cunoştiinţă despre deces.

Odată cu declaraţia de deces, declarantul va depune următoarele acte:

1. Certificatul medical constatator al decesului, semnat de medicul sau cadrul mediu sanitar care a făcut constatarea;
2. Certificatul de naştere şi de căsătorie, după caz;
3. Actul de identitate sau în lipsa acestora declaraţie scrisă în care se precizează motivul neprezentării acestora şi datele de stare civilă ale decedatului;
4. Livretul militar sau adeverinţa de recrutare, după caz, pentru persoanele supuse obligaţiilor militare;
5. Paşaportul, carnetul de identitate sau legitimaţia provizorie în cazul cetăţeanului străin;
6. Dovada eliberată de poliţie sau de parchet din care să rezulte că una dintre aceste autorităţi a fost sesizată despre deces (când decesul se datorează unei sinucideri, unui accident sau altor cauze violente, precum şi cazul găsirii unui cadavru);
7. Dovada eliberată de parchet în cazul în care decesul nu a fost declarat şi înregistrat în termenele legale;
8. Hotărârea judecătorească de declarare a decesului rămasă definitivă şi irevocabilă în cazul persoanelor pentru care s-a declarat judecătoreşte dispariţia.
9. Fotocopia actului de identitate al declarantului.

În cazurile în care declarantul nu poate prezenta actele prevăzute mai sus, va depune în scris motivul neprezentării acestora şi datele de stare civilă ale decedatului.

Când decesul se datorează unei sinucideri, unui accident sau altor cauze violente, precum şi în cazul găsirii unui cadavru, declaraţia se face în termen de 48 ore, socotit din momentul decesului sau al găsirii cadavrului. În astfel de cazuri este necesară dovada eliberată de poliţie sau de parchet, din care să rezulte că una dintre aceste autorităţi a fost sesizată despre deces.

În cazul în care decesul nu a fost declarat în termenele legale, întocmirea actului de deces se face doar cu aprobarea parchetului.

În cazul în care se declară decesul unui copil născut viu, care a încetat din viată fără ca declararea naşterii să fi fost făcută în termenele prevăzute de lege, ofiţerul de stare civilă va întocmi mai întâi actul de naştere şi apoi pe cel de deces. Dacă din motive temeinice, actul de naştere nu poate fi întocmit, ofiţerul de stare civilă întocmeşte actul de deces şi ulterior urmăreşte înregistarea naşterii.

După întocmirea actului de deces, ofiţerul de stare civilă eliberează declarantului adeverinţa de înhumare sau de incinerare a cadavrului.

Adeverinţa de înhumare sau de incinerare a cadavrului se eliberează într-un singur exemplar, în cazul în care declarantul decesului nu mai deţine adeverinţa, la solicitarea  acestuia se poate elibera un duplicat.

Înhumarea sau incinerarea unui cetăţean român al cărui deces s-a produs şi s-a înregistrat în străinătate se face pe baza adeverinţei eliberate de serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau de primăria în a cărei rază administrativ-teritorială urmează să se facă înhumarea sau incinerarea. Adeverinţa se întocmeşte pe baza certificatului de deces eliberat de autorităţile străine şi a traducerii legalizate a acestuia.

Când decesul cetăţeanului român s-a înregistrat la misiunea diplomatică a României, adeverinţa se întocmeşte pe baza certificatului de deces emis de misiunea diplomatică sau de oficiul consular de carieră.

Întocmirea actului de deces, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive declarative de moarte, se face din oficiu sau la cererea persoanei interesate, la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor de la:

1. locul de naştere al celui declarat mort;
2. domiciliul celui declarat mort, în cazul când actul de naştere a fost întocmit la autorităţile locale din străinătate;
3. domiciliul persoanei care a solicitat declararea judecătorească a morţii în situaţia în care locul naşterii şi domiciliul declarantului nu sunt cunoscute.

Certificatele de stare civilă se eliberează numai cetăţenilor care posedă act de identitate valabil, care poate fi:

• buletinul de identitate/cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie-pentru cetăţenii români cu domiciliul în ţară;
• paşaportul – pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, cetăţenii străini şi apatrizii care au acte înregistrate în ţară;
• carnetul de identitate şi legitimaţia provizorie – pentru cetăţenii străini cu domiciliul sau reşedinţa în România;

În cazul cetăţenilor români cu domiciliul în ţară, când aceştia solicită eliberarea unui certificat de stare civilă şi nu deţin act de identitate valabil, vor fi îndrumaţi ca, în prealabil, să se prezinte la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor pentru eliberarea unei cărţi de identitate provizorii.

Certificatele de naştere şi de căsătorie se eliberează numai titularilor sau reprezentanţilor legali ai acestora, iar certificatele de deces se eliberează membrilor familiei sau altor persoane îndreptăţite.

Certificatele de stare civilă se pot elibera şi altor persoane împuternicite prin procură specială, iar persoanele cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot solicita procurarea certificatelor şi pe cale diplomatică.

Solicitarea eliberării certificatelor de stare civilă se poate face atât la primăria care are în păstrare registrele în care au fost înregistrate actele, cât şi la primăria locului de domiciliu.

În cazul în care registrul nu se află în păstratea autorităţii la care s-a depus cererea, aceasta îl solicită de la primăria în cauză în termen de 3 zile.

În situaţia în care exemplarul I al actului de stare civilă lipseşte ori actele au fost predate Arhivelor Naţionale, serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau primăria competentă, care primeşte cererea, solicită extras de pe actul în cauză  pe baza căruia eliberează certificatul de stare civilă.

Certificatele de stare civilă eliberate de serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau de primăria unităţii administrativ-teritoriale unde s-a înregistrat actul sau faptul de stare civilă sunt valabile şi în străinătate.

Duplicate de pe actele de stare civilă se pot elibera în caz de pierdere, furt sau distrugere. Se mai pot elibera şi în cazul deteriorării acestora sau dacă au fost greşit completate.

Certificate de stare civilă greşit întocmite, deteriorate sau retrase din uz, se predau în vederea anulării.

Anularea, modificarea sau completarea actelor de stare civilă şi amenţiunilor înscrise pe acestea se poate face numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.

Sesizarea instanţei se face de către persoana interesată, de structurile de stare civilă din cadrul serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor ori de către parchet. Cererea se soluţionează de judecătoria în a cărei rază terotorială se află domiciliul sau sediul acestora, pe baza verificărilor efectuate de serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor şi a concluziilor procurorului.

Soluţionarea cererilor de anulare, completare şi modificare a actelor de stare civilă formulate de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate este de competenţa Judecătoriei Sectorului 1 al municipiului Bucureşti.

Inscriere de mentiuni in actele de stare civila romane privind hotararile de divort pronuntate in strainatate

Hotărârile de divorţ pronunţate în străinătate, şi ale căror efecte au fost recunoscute pe teritoriul României, conform prevederilor Legii nr.105/1992,vor fi înscrise în registrele de stare civilă române fără avizul Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

Avizul D.E.P.A.B.D.se solicită pentru înscrierea pe marginea actelor de stare civilă prin menţiune a hotărârilor pronunţate în statele membre ale Uniunii Europene şi care sunt recunoscute de plin drept în România, conform prevederilor Tratatului pentru Instituirea Comunităţii Europene.

Inscrierea de mentiuni in actele de stare civila romane privind schimbarile de nume si/sau prenume efectuate de cetateni in stainatate

În situaţia în care solicitantul se regăseşte atât în posesia paşaportului emis de autorităţile străine, pe noul nume, cât şi a actului administrativ (notarial, judecătoresc, după caz) prin care s-a aprobat schimbarea numelui şi/sau prenumelui în străinătate, cererea de înscriere a menţiunii de schimbare a numelui şi/sau a prenumelui în străinătate se va depune la primăria care are în păstrare actul/actele de stare civilă ale solicitantului.

Cererea va fi însoţită de următoarele documente:

1. documentul de schimbare a numelui şi/sau prenumelui, emis de autorităţile străine, în original
2. traducerea legalizată a documentului, în original; traducerea se va face la un notar public din ţară, la misiunea diplomatică ori oficiul consular de carieră al României din ţara de reşedinţă a solicitantului sau la un notar străin, în acest din urmă caz trebuind să fie aplicatăapostilaconform Convenţiei de la Haga din 05.10.1961 cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine;
3. copia certificatului de naştere şi/sau căsătorie al persoanei pentru care se solicită înscrierea menţiunii;
4. copia paşaportului străin;
5. copia paşaportului românesc, dacă este cazul.

Cererea de înscriere a menţiunii se poate face în nume propriu sau prin împuternicit cu procură specială. Procura va fi dată la un notar public din ţară, la misiunea diplomatică ori oficiul consular de carieră al României din ţara de reşedinţă a solicitantului sau la un notar străin, dar care să aibă aplicatăapostila conformConvenţiei de la Haga din 05.10.1961. În procură este necesar să se facă referire, în mod expres, la faptul că persoana împuternicită îi reprezintă pe solicitanţi atât în vederea depunerii documentelor pentru înscrierea menţiunii, cât şi a ridicării noilor certificate de la oficiile de stare civilă unde sunt înregistrate actele de stare civilă ale acestora.

În situaţia în care solicitantul deţine numai paşaportul emis de către autorităţile străine, pe noul nume, fără a fi în posesia actului administrativ (notarial, judecătoresc, după caz) de schimbare a numelui şi/sau prenumelui în străinătate, sunt aplicabile prevederile art. 4 alin.(2) lit. b) şi e) din O.G. nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice.

Incepand cu data de 08.09.2006, au devenit aplicabile prevederile Legii nr.117 din data de 04 mai 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 410 din data de 11 mai 2006, pentru modificarea si completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila.

Rectificarea unor rubrici din actul de stare civila presupune indreptarea erorii materiale comise cu ocazia inregistrarilor de stare civila.

In conformitate cu prevederile art.58 alin (1), din Legea nr. 119/1996 și art.196, alin 1, lit b din OUG 57/2019 privind Codul Administrtativ cu privire la actele de stare civila, republicata,”rectificarea actelor de stare civila si a mentiunilor inscrise pe marginea acestora se face in temeiul dispozitiei primarului unitatii administrativ-teritoriale care are in pastrare actul de stare civila, din oficiu sau la cererea persoanei interesate”.

Cererea de rectificare a actelor de stare civila si a mentiunilor inscrise pe acestea, intocmita conform anexei, insotita de actele doveditoare, se depune de catre persoana interesata la serviciul public comunitar de evidenta a persoanelor sau la primaria unitatii administrativ-teritoriale care are in pastrare actul de stare civila ori, dupa caz, la serviciul public comunitar local de evidenta a persoanelor sau la primaria de la locul de domiciliu al acesteia.

Cererea se solutioneaza in termen de 30 de zile, prin emiterea dispozitiei de catre primarul localitatii, care se comunica solicitantului in termen de 10 zile de la data emiterii.

Ofiterul de stare civila delegat, care primeste cererea o inregistreaza si, impreuna cu actele doveditoare depuse de solicitant si un referat motivat cuprinzand rezultatul verificarilor precum si cu avizul prealabil al serviciului public comunitar judetean de evidenta a persoanei, o prezinta spre aprobare primarului localitatii.

Dupa aprobarea referatului si emiterea dispozitiei de catre primar, ofiterul de stare civila delegat expediaza certificatul de stare civila completat corect, ca urmare a rectificarii actului, primariei care a primit cererea, impreuna cu un exemplar al dispozitiei de aprobare a rectificarii (copie certificata pentru conformitate cu originalul).

Ofiterul de stare civila delegat, care primeste copia dispozitiei prin care s-a aprobat cererea de rectificare si certificatul de stare civila corespunzator, invita titularul, in termen de 48 de ore, pentru a-l ridica, sub luare de semnatura, iar certificatul de stare civila anterior se retrage si se transmite primariei emitente, in vederea anularii si a efectuarii mentiunii despre aceasta pe marginea actului, la rubrica “certificate eliberate”.

La rubrica “mentiuni” din cuprinsul actului de stare civila rectificat, se inscriu numarul si data dispozitiei primarului unitatii administrativ – teritoriale care a emis-o, precum si continutul rectificarii.

Acte necesare pentru depunerea dosarului privind divorțul de comun acord

1. Certificatele de naştere – soţ / soţie – original;
2. Certificatul de căsătorie – în original;
3. I, C.I, Pasaport – original;
4. În cazul în care soţii au mai fost căsătoriţi sentinţa de divorţ/certificat divorţ- original

5. În cazul cetăţenilor străini, certificatele de naştere trebuie să îndeplinească cerinţele de legalitate conform convenţiilor internaţionale şi tratatelor încheiate între România şi statele ai căror cetăţeni sunt ; [Apostila(conform Conventia de la Haga din 1961) sau supralegalizare] În cazul persoanelor care nu cunosc limba română, depunerea cererii de divorţ se face în prezenţa unui traducător autorizat, iar în cazul persoanelor surdomute, a unui interpret ;

Taxa divort pe cale administrativa – 500 lei. Plata se face la ghiseele sediilor DITL sector 6.

 Acte necesare in vederea schimbarii numelui sau prenumelui de cale administrativa

1. Certificatele de stare civila (original si copie legalizata la notarul public);
2. I./B.I. (original si copie legalizata la notarul public);
3. Consimtamant dat in forma autentica al sotului sau al unuia dintre parinti (in situatia in care este cazul);
4. Cazier fiscal, eliberat de Administratie Financiara sector 6;
5. Cazier judiciar eliberat de Sectia de Politie in a carei raza teritoriala are domiciliul solicitantul);
6. Sentinte judecatoresti (daca este cazul);
7. Orice alte acte pe care solicitantul le considera necesare pentru motivarea sustinerea cererii sale (original si copie legalizata la notarul public);
8. Monitorul Oficial in care a fost publicata cererea de schimbare a numelui sau prenumelui (se recurge la asta, in urma completarii unui formular tip procurat de la Starea Civila).
9. În cazul schimbării prenumelui declaraţia notarială a doi martori, declaraţie din care să reiasă că solicitantul este cunoscut în societate sub prenumele X

Publicații Căsătorii – Extras

În temeiul art.285 din codul civil orice persoană poate face opunere la o căsătorie, dacă are cunoștință de existența unei piedici legale ori dacă alte cerințe ale legii nu sunt îndeplinite.

Opunerea la căsătorie se va face în scris cu arătarea dovezilor pe care se întemeiază, în termen de 10 zile de la data afișării publicației.

Constituie contravenţii la regimul actelor de stare civilă următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sunt considerate infracţiuni:

• deţinerea fără drept a certificatului de stare civilă aparţinând altei persoane;
• nedeclararea naşterii sau decesului în condiţiile şi în termenele prevăzute de lege;
• neasigurarea conservării şi securităţii registrelor şi certificatelor de stare civilă, potrivit normelor privind evidenţa şi păstrarea acestora, sau netrimiterea la Arhivele Naţionale al registrelor de stare civilă, după trecerea termenului legal de păstrare;
• necomunicarea la serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor ori, după caz, la primăriile competente de către ofiţerul de stare civilă, a menţiunilor, a copiilor de pe deciziile de admitere a schimbării numelui,neînscrierea menţiunilor pe actele de stare civilă ori netransmietrea celui de-al doilea exemplar al registrelor de stare civilă la consiliul judeţean sau la Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, în termen de 30 de zile de la data când toate filele au fost completate;
• neprezentarea certificatelor de stare civilă sau a extraselor eliberate de autorităţile străine, ofiţerului de stare civilă de la locul de domiciliu, pentru transcriere în registrele de stare civilă române, în termeul prevăzut de lege;
• omiterea declarării, în faţa ofiţerului de stare civilă, a unor date referitoare la starea civilă a persoanelor sau declararea lor în mod inexact;
• neverificarea de către ofiţerul de stare civilă a realităţii conţinutului declaraţiei şi a concordanţei acesteia cu actele de identitate, certificatele de stare civilă şi celelalte înscrisuri prezentate;
• neeliberarea de către personalul medico-sanitar competent, în termenele legale de declarare a naşterii şi a decesului, a certificatelor medicale constatatoare ale acestor fapte;
• pierderea sau deteriorarea certificatelor de stare civilă;
• oficierea de către deservenţii cultelor a serviciului religios în cazul căsătoriilor sau în vederea înhumării sau incinerării, fără a li se fi prezentat certificatul de căsătorie şi adeverinţa de înhumare sau de incinerare a cadavrului;
• înregistrarea unui act de stare civilă cu încălcarea competenţei teritoriale prevăzute de prezenta lege;
• efectuarea de răzuiri, ştersături în cuprinsul actelornde stare civilă;
• netransmiterea comunicărilor cu privire la înregistrarea naşterii cetăţenilor români cu domiciliul în România, ori a modificărilor intervenite în statutul civil al persoanelor, a buletinelor de identitate ale persoanelor decedate, precum şi a livretelor militare, serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor competente;
• nerespectarea termenului prevăzut de lege privind sesizarea poliţiei despre găsirea unui copil;
• înhumarea sau incinerarea cadavrului fără prezentarea adeverinţei de înhumare sau de incinerare a cadavrului.

Contravenţiile se sancţionează cu amendă de la 50 lei la 200 lei.

Alături de CNP, locul nașterii este „oglinda omului”. Cele două elemente apar în toate actele oficiale pe care le folosim de-a lungul vieții, fiind cele mai importante date de identificare ale unei persoane.

De ce e atât de important locul în care ne naștem? Pentru că niciodată nu se va schimba, rămâne mereu același, fiind înregistrat în Registrul de Naștere. Tot ce vom face de-a lungul vieții – schimbări de nume, căsătorii, divorț, deces – se menționează în acest document unic. Așadar, toate Stările Civile cu care vei interacționa vor trimite informații „la origini”, adică la locul nașterii.

Certificatul de naștere se eliberează conform actului din Registrul de Nașteri. Tot pe baza acestui act vei putea solicita de nenumărate ori, de-a lungul vieții, duplicate ale certificatului de naștere. Până la vârsta de 14 ani, duplicatele se solicită de către părinți, iar după 14 ani de către titular.

Unde înregistrezi nașterea?

Nașterea se înregistrează la Serviciul de Stare Civilă al primăriei pe raza căreia s-a născut copilul. Așadar, chiar dacă părinții bebelușului au domiciliul în Craiova, Botoșani, Viena, Paris, sau pur și simplu într-un alt sector al Capitalei, în situația în care mama a născut pe raza Sectorului 6, va declara nașterea la Starea Civilă Sector 6.

Termenul pentru declararea și înregistrarea nașterii copilului

• În 30 de zile calendaristice de la data nașterii copilului, pentru copilul născut viu și aflat în viață;
• În maximum 3 zile, pentru copilul născut mort;
• În maximum 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu, dar decedat în decursul a 15 zile de la naștere;
• În maximum 30 de zile, pentru copilul găsit sau părăsit de mamă în spital.

Înregistrarea tardivă a nașterii

• Întârziere până într-un an. Dacă se depășește termenul standard, părintele va trebui să facă o cerere pentru înregistrarea tardivă a nașterii, pe care o depune la Serviciul de Stare Civilă de pe raza spitalului la care s-a născut copilul. O întârziere de până într-un an este mai simplu de gestionat. În acest caz, cererea se va aproba de către primar, în termen de 30 de zile de la depunere.
• Întârziere mai mare de un an. Când nașterea copilului este declarată cu o întârziere mai mare de un an, trebuie să mergi la Oficiul de Stare Civilă pe raza căruia s-a născut copilul, unde vei primi toate informațiile legate de documentele pe care trebuie să le prezinți.

1. Pentru copii născuți din părinți căsătoriți

• Certificat medical constatator al nașterii, cu ștampila spitalului, parafa și semnătura medicului – în original;
• Cărți de identitate soț / soție (pentru cetățenii români) sau pașapoarte și permise de ședere (în cazul cetățenilor străini) – obligatoriu în original;
• Certificate de naștere soț – soție;
• Certificat de căsătorie – în original.
• Declarație scrisă, semnată de ambii părinți în fața ofițerului de stare civilă sau a notarului public, privind numele de familie al copilului (în situația în care părinții au nume de familie diferite după căsătorie) sau a prenumelui copilului (în cazul în care există neconcordanță între prenumele trecut în certificatul medical constatator și declarația verbală a declarantului).

Certificatul de căsătorie și cărtile de identitate se xeroxează pe o singură foaie de hârtie, față/verso.

2. Pentru copii născuți din părinți necăsătoriți

Este necesară prezența ambilor părinți la Serviciul de Stare Civilă, pentru înregistrarea nașterii. Aveți nevoie de:

• Certificat medical constatator al nașterii, cu ștampila spitalului, parafa și semnătura medicului – în original;
• Cărți de identitate și certificatele de naștere ale mamei / tatălui - în original;
• Sentința sau certificatul de divorț, în cazul mamei divorțate. Dacă mama are mai puțin de 6 luni de la divorț și naște în acest timp, copilul se înregistrează cu datele fostului soț. În cazul în care, în urma testului ADN, se constată că tatăl copilului nu este fostul soț, se va face tăgada paternității la instanța judecătoriei de domiciliu a tatălui.
• În cazul mamelor minore, este necesară prezența unuia dintre părinții acesteia, cu cartea de identitate și certificate de stare civilă (de naștere sau căsătorie) în original;

Cărtile de identitate și certificatele de naștere se xeroxează pe o singură foaie de hârtie, față/verso.

Copil născut din părinți căsătoriți, dar cu nume diferite

Atunci când veniți la starea civilă pentru înregistrarea nașterii, este nevoie de prezența ambilor părinți sau de o declarație notarială, dată de ambii părinți, cu privire la numele de familie pe care au decis să-l poarte copilul.

Copil născut din părinți minori

Nașterea bebelușului se declară doar de către mamă, asistată de unul dintre părinți/tutore, urmând ca recunoașterea paternității să fie făcută atunci când tatăl împlinește 18 ani.

Actele necesare la înregistrarea nașterii sunt aceleași cu situația unui copil născut în afara căsătoriei.

Copil născut din părinți cetățeni străini

În cazul în care unul dintre părinți sau ambii sunt cetățeni străini/apatrizi, copilul născut pe raza Sectorului 6 nu va avea cetățenie română. Doar certificatul de naștere i se eliberează de Serviciul de Stare Civilă Sector 6, restul documentelor fiind finalizate de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI).

Nu uitați să aveți la voi următoarele acte:

• Paşaportul părintelui cetăţean străin/părinţilor cetăţeni străini, respectiv actul de identitate, în original şi în fotocopie, şi traducerea legalizată a filei care conţine datele de identificare;
• Certificatul de căsătorie al părinților copilului şi traducerea legalizată a acestuia, dacă parintii sunt căsătoriţi. Originalul certificatului de căsătorie, respectiv de naștere al mamei, eliberat de autoritățile străine, trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) documentele eliberat de instituții ale statelor semnatare ale Convenției de la Haga din 1961 se apostilează; b) Documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenții/acorduri de asistență judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare; c) Documentele care nu se regăsesc în una din situațiile de mai sus se supralegalizează, adică trebuie să aibă 3 ștampile: una aplicată de autoritatea emitentă a actului, una a misiunii diplomatice a României din statul de origine și una a MAI – Direcția Relații Consulare.
• Dacă se înregistrează naşterea unui copil din afara căsătoriei, este necesar să se prezinte certificatul de naştere al părinților în original, împreună cu traducerea legalizată, dar și actele de identitate ale părinților, respectiv pașaport și permis de ședere.
• În cazul în care căsătoria părinților a fost încheiată în străinătate și nu a fost transcrisă/înscrisă în registrele române de stare civilă, nașterea copilului se va înregistra după transcrierea/înscrierea căsătoriei părinților.

Dacă părinții nu se înțeleg cu privire la numele de familie și la numele copilului, acestea vor fi stabilite de instanța de tutelă.

Adopția unui copil se înregistrează la Starea Civilă din cadrul SPCLEP (Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor), unde părinții adoptatori au domiciliul. Concret, persoanele care locuiesc în Sectorul 6 și înfiază un copil trebuie să se adreseze Stării Civile Sector 6 cu o cerere pentru înregistrarea adopției.

Odată cu adopția, copilului i se va schimba certificatul de naștere. Astfel, se anulează certificatul anterior și se completează unul nou, pe baza actului unic din Registrul de Nașteri. Noul certificat va păstra, ca informație, locul de naștere al copilului.

Indiferent de vârsta la care o persoană este adoptată (3 luni, 5 ani sau 40 de ani), odată cu adopția își va schimba și certificatul de naștere.

Dacă minorul adoptat este cetățean român cu domiciliul în străinătate, noul act de naștere se va întocmi de către Direcția de Stare Civilă a Sectorului 1.

Acte necesare la înregistrarea adopției

• Sentința judecătorească definitivă, în copie legalizată de către instanța care a pronunțat-o;
• Certificatul de naștere al adoptatului, emis inițial (original);
• Certificatul de căsătorie al adoptatorilor (copie și original);
• Actele de identitate ale adoptatorilor și ale adoptatului, dacă este cazul.

Serviciul de Stare Civilă Sector 6, Biroul Nașteri

Adresă: Str. Drumul Sării nr. 85, Sector 6, București

Telefon: 021.410.57.08

E-mail: [email protected]

• Depunere

Luni, marți, joi: 08.30 – 13.30

Miercuri: 08.30 - 17.00

Vineri: 08.30 – 11.00

• Ridicări certificate, conform programărilor

Luni, marți, joi: 14.00 – 15.00

Vineri: 12.00 – 14.00

Ați decis să vă căsătoriți? Felicitări și casă de piatră! Înainte, însă, de a spune „Da” în fața ofițerului de stare civilă, trebuie să parcurgeți niște pași și să vă puneți la punct o serie de acte.

Căsătoria între doi cetățeni români, pe pași

Pasul 1: declarația de căsătorie

Această declarație se depune personal de către viitorii soți, în scris, la primăria locului de domiciliu sau de reședință al unuia dintre ei. Concret, dacă mirele sau mireasa locuiesc în Sectorul 6, se pot adresa Serviciului de Stare Civilă Sector 6.

În cazul în care unul dintre parteneri nu locuiește în București și nu poate ajunge la Starea Civilă Sector 6 pentru depunerea declarației, o poate depune la primăria localității de domiciliu sau de reședință, care ne-o va transmite nouă în termen de 48 de ore.

Pasul 2: depunerea actelor

Odată cu declarația de căsătorie, viitorii soți vor prezenta următoarele documente:

• Actul de identitate;
• Certificatul de naștere (în original);
• Certificatul medical privind starea sănătății, valabil 30 de zile de la data emiterii. Acest așa-numit „certificat prenupțial” se obține de la medicul de familie și are valabilitate de 30 de zile. El trebuie să cuprindă mențiunea expresă că persoana se poate căsători;
• DUPĂ CAZ, acte din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare (de exemplu, certificatul de deces al fostului soț, sentința de divorț rămasă definitivă și irevocabilă etc.) – în original;
• DUPĂ CAZ, convenția matrimonială autentificată la notar;
• În cazul existenței unor impedimente ce țin de condițiile de rudenie sau de adopție, prevăzute de art. 274, alin. (2) și (3) din Legea 287/2009, e nevoie de încuviințarea instanței de tutelă, de la domiciliul persoanei;
• În cazul existenței unor impedimente de vârstă, conform Legii nr. 287/2009, art. 272 alin. (2), e nevoie de avizul medical, dovada încuviințării părinților ori a tutorelui și autorizarea instanței de tutelă de la domiciliul minorului, pentru încheierea căsătoriei.

Pasul 3: anunțarea publică a căsătoriei

În aceeași zi cu primirea declarației de căsătorie și a actelor, ofițerul de stare civilă dispune publicarea unui anunț de căsătorie, prin afișarea lui într-un loc special amenajat, la sediul Stării Civile și pe site-ul instituției.

Orice persoană poate face „opunere la căsătorie”, dacă există o piedică legală, ori dacă alte cerințe ale legii nu sunt îndeplinite. Opunerea la căsătorie se face în scris, cu prezentarea dovezilor.

Pasul 4: cununia civilă

Căsătoria se încheie începând cu a 11-a zi de la depunerea declarației de căsătorie, dar nu mai târziu de a 30-a zi.

Încheierea căsătoriei înainte de împlinirea celei de-a 11-a zi se face numai pentru motive temeinice, dovedite cu documente justificative, cu încuviințarea primarului unității administrativ-teritoriale unde urmează a se încheia căsătoria. Spre exemplu, constituie motiv temeinic grăbirea datei dorința de a oficia căsătoria înainte de nașterea unui copil.

În situația în care, până la data oficierii căsătoriei (inclusiv), viitorii soți doresc să modifice declarația inițială cu privire la numele de familie și/sau regimul matrimonial, aceștia trebuie să depună o nouă declarație de căsătorie, pentru care curge un nou termen de publicitate de la data depunerii.

Pasul 5: alegerea numelui de familie

La încheierea căsătoriei, viitorii soți vor declara, în fața ofițerului de stare civilă, numele pe care au convenit să-l poarte de acum încolo. Ei pot să-și păstreze numele de familie purtat înainte de căsătorie, să ia numele unuia sau altuia dintre ei sau să își reunească numele, în ordinea pe care o doresc.

Pasul 6: obținerea certificatului de căsătorie

Căsătoria dintre două persoane se dovedește numai prin certificatul de căsătorie, eliberat pe baza actului întocmit în registrul actelor de stare civilă, la data oficierii căsătoriei.

Căsătoria dintre doi cetățeni români, dintre care măcar unul dintre ei are domiciliul în Sectorul 6, se va oficia la Starea Civilă Sector 6, de luni până sâmbătă.

Puteți spune „Da” și în afara sediului instituției noastre, cu aprobarea primarului, însă doar în anumite condiții:

• Dacă, din motive temeinice, unul dintre soți se află în imposibilitatea de a se prezenta fizic la Starea Civilă;
• Dacă este vorba despre persoane private de libertate, aflate în penitenciar.

Te căsătorești, la Starea Civilă Sector 6, cu un cetățean străin? În acest caz, actele pe care trebuie să le depuneți pentru înregistrarea căsătoriei sunt puțin mai multe și necesită traduceri autorizate. Iată lista lor!

• Acte de identitate, în original: (CI pentru cetățeanul român) și pașaport (cu viză, după caz), permis de ședere etc. (pentru cetățeanul străin) - valabile atât la depunerea dosarului, cât și la oficierea căsătoriei;
• Certificate de naștere ale ambilor parteneri, în original. Certificatul soțului străin va fi tradus și legalizat în România, cu apostilă sau supralegalizat, după caz. Sau extras multilingv de naștere eliberat în baza Convenției de la Viena (pentru statele semnatare ale Convenției de la Viena) - în original;
• Sentință de divorț sau certificat de deces, fiecare cu apostilă sau supralegalizat, apoi tradus și legalizat în România (după caz);
• Documente eliberate de autoritățile competente ale statului de cetățenie, din care să rezulte că cetățeanul străin îndeplinește condițiile de fond cerute de legea sa națională și nu există impedimente pentru încheierea căsătoriei. Documentele trebuie să fie datate recent (maximum 3 luni de la emitere, ori care au prevăzut în conținut termenul de valabilitate), să aibă apostilă sau să fie supralegalizate, apoi traduse și legazilate în România, după caz;
• Cetățenii statelor cu care România a încheiat tratate/convenții/acorduri de asistență juridică în materie civilă și de dreptul familiei vor prezenta documente eliberate de autoritățile competente din țările respective - traduse şi legalizate (după caz);
• Declarație notarială dată pe propria răspundere, din care să rezulte că viitorul soț, cetățean străin, apatrid sau beneficiar al unei forme de protecție internațională în România, nu este căsătorit și îndeplinește condițiile de fond cerute de legea sa națională pentru încheierea căsătoriei în România. Pentru apatrizi, legea națională este legea statului în care își au domiciliul sau reședința.
• Declaraţie notarială în România, din care să rezulte numele după căsătorie și că se îndeplinesc conditiile de fond cerute de legea română şi nu există nici un impediment pentru încheierea căsătoriei în România.
• Certificate medicale prenupțiale, eliberate de medicul de familie. Acestea sunt valabile 30 de zile. Oficierea căsătoriei se face în a 11-a zi de la depunerea dosarului complet.

Legalizări sau supralegalizări

SE APOSTILEAZĂ: documentele eliberat de instituții ale statelor semnatare ale Convenției de la Haga din 1961;

SUNT SCUTITE DE APOSTILARE ȘI SUPRALEGALIZARE: documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenții/acorduri de asistență judiciară. Aceste documente trebuie doar traduse și legalizate în România. Țara noastră are acorduri cu următoarele state: Republica Albania, Republica Austria, Belgia, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Republica Cehă, Republica Populară Chineză, Republica Populară Democrată Coreea, Croaţia, Republica Cuba, Republica Franceză, Republica Moldova, Republica Populară Mongolă, Republica Polonă, Federaţia Rusă, Republica Serbia, Slovacia, Slovenia, Republica Ungară, Ucraina.

SE SUPRALEGALIZEAZĂ: documentele care nu se regăsesc în niciuna din situațiile de mai sus. Asta înseamnă că, pe lângă ștampila organului emitent, actul trebuie să aibă ștampila Ambasadei/Consulatului român din statul de origine sau a Ambasadei statului de origine din România, precum și, în ambele situații, ștampila Ministerului Afacerilor Externe – Direcția Generală Afaceri Consulare – Biroul Legalizări Documente.

Pentru mai multe detalii, adresați-vă Serviciului de Stare Civilă prin e-mail ([email protected]) sau la telefon (021 410 57 08 - interior 6)!

Starea Civilă Sector 6, Biroul Căsătorii

Adresă: Str. Drumul Sării nr. 85, Sector 6, București

Telefon: 021.410.57.08

E-mail: [email protected]

• Depunere documente

Luni - vineri: 09.00 – 15.30

• Oficiere căsătorii *

Luni - vinerii: 09.00 – 15.30

Sâmbătă: 10.00 – 14.00

* - În zilele libere sau de sărbători legale stabilite prin hotărâre de Guvern sau în zilele de repaus săptămânal conform legii, care preced și/sau succed zilelor libere sau zilelor nelucrătoare de sărbătoare legală, nu se oficiază căsătorii!

Înregistrarea morții unei persoane și întocmirea certificatului de deces se face la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor sau la primăria PE A CĂREI RAZĂ S-A PRODUS DECESUL. Chiar dacă decedatul a locuit într-un alt oraș sau într-un alt sector al Capitalei, în situația în care a murit pe raza Sectorului 6, aparținătorii vor declara decesul la Starea Civilă Sector 6.

În cât timp trebuie declarat decesul

Declararea decesului se face în termen de 3 zile de la data încetării din viață a persoanei. Acest termen cuprinde atât ziua în care s-a produs decesul, cât şi ziua în care se face declaraţia. Dacă se depășește acest termen, întocmirea actului de deces se va putea face doar cu aprobarea Parchetului.

Când decesul survine în urma unei sinucideri, a unui accident sau din alte cauze violente, precum și în cazul găsirii cadavrului, declarația se face în termen de 48 de ore de la constatarea tragediei. În astfel de cazuri este necesară dovada eliberată de Poliţie sau de Parchet, din care să rezulte că una dintre aceste autorităţi a fost sesizată despre deces.

Dacă un bebeluș născut viu a decedat înainte ca părinții lui să-i declare nașterea și să-i obțină certificatul de naștere, ofițerul de stare civilă va întocmi mai întâi actul de naștere și apoi pe cel de deces.

Cine trebuie să declare decesul

Moartea unei persoane se declară verbal de către membrii familiei sale, ori, în lipsa acestora, se declară fie de către medicul din spitalul unde a murit, fie de orice altă persoană îndreptățită, care a luat cunoştinţă despre deces.

Acte necesare pentru obținerea certificatului de deces

Odată cu declarația de deces, rudele răposatului trebuie să depună următoarele acte:

• Certificatul medical constatator al decesului, semnat de medicul sau de personalul sanitar care a făcut constatarea;
• Certificatul de naştere al decedatului şi, după caz, cel de căsătorie;
• Actul de identitate al decedatului sau, în lipsa acestuia, declaraţie scrisă în care se precizează motivul neprezentării lui şi datele de stare civilă ale decedatului;
• Livretul militar sau adeverinţa de recrutare, după caz, pentru persoanele supuse obligaţiilor militare;
• Paşaportul, carnetul de identitate sau legitimaţia provizorie, dacă decedatul este cetățean străin;
• Dovada eliberată de Poliţie sau de Parchet din care să rezulte că una dintre aceste autorităţi a fost sesizată despre deces (în caz de sinucidere, accident, moarte violentă, precum şi cazul găsirii unui cadavru);
• Dovada eliberată de Parchet, în cazul în care decesul nu a fost declarat şi înregistrat în termenele legale;
• Hotărârea judecătorească de declarare a decesului rămasă definitivă şi irevocabilă, în cazul persoanelor pentru care s-a declarat în instanță dispariţia;
• Copie după actul de identitate al declarantului.

În cazul în care declarantul nu poate prezenta toate actele de mai sus, va depune în scris motivul neprezentării lor și datele de stare civilă ale decedatului.

Întocmirea actului de deces în baza unei hotărâri judecătorești definitive se face din oficiu sau la cererea unei persoane interesate, la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor de la:

• Locul de naștere sau domiciliul decedatului
• Domiciliul persoanei care a solicitat declararea judecătorească a morții, în situația în care locul nașterii și domiciliul decedatului nu sunt cunoscute.

După întocmirea certificatului de deces, ofițerul de stare civilă eliberează rudei care a declarat decesul o adeverință de înhumare sau de incinerare a cadavrului. Această adeverință se eliberează într-un singur exemplar. Dacă îl pierzi, trebuie să soliciți un duplicat.

Dacă decesul cetățeanului român s-a produs și s-a înregistrat în străinătate, adeverința de înhumare/incinerare se eliberează de la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor sau de la primăria pe a cărei rază urmează să se facă înmormântarea. Adeverința se întocmește pe baza certificatului de deces eliberat de autoritățile străine, în traducere legalizată.

Starea Civilă Sector 6, Biroul Decese

Adresă: Str. Drumul Sării nr. 85, Sector 6, București

Telefon: 021.410.57.08

E-mail: [email protected]

Luni, marți, joi: 08.30 – 15.00

Miercuri: 08.30 - 18.00

Vineri: 08.30 – 13.00

Sâmbăta, duminică și Sărbătorile legale: 10.00 – 13.00

Certificatele de naștere, de căsătorie și de deces sunt importante și trebuie să le păstrezi în siguranță. Totuși, dacă le-ai pierdut, s-au deteriorat, ți-au fost furate sau pur și simplu nu le mai ai, trebuie să soliciți un duplicat la Biroul Duplicate și Mențiuni al Serviciului de Stare Civilă.

Condiții pentru a intra în posesia duplicatelor

Procesul de eliberare a unui duplicat este simplu, gratuit, și durează de la câteva zeci de minute la maximum 10 zile, în funcție de complexitatea solicitărilor și de volumul de cereri primite.

Potrivit legii, pentru depunerea cererii trebuie să te prezinți personal la ghișeu, cu actul de identitate în original. Cei care nu dețin o carte de identitate valabilă pot prezenta pașaport cu domiciliul în străinătate, sau titlu de călătorie sau cartea de identitate provizorie.

Dacă nu te poți prezenta personal, poți depune cererea prin împuternicit, cu procură specială, sau prin avocat, cu împuternicire avocațială.

Cine „aparține” de Starea Civilă Sector 6

Pot să-și ceară de la Starea Civilă Sector 6 duplicate după actele de stare civilă persoanele care s-au născut, s-au căsătorit, au divorțat în Sectorul 6, indiferent dacă în prezent locuiesc în acest sector sau în alte sectoare ale Capitalei, în alte localități din țară sau din străinătate.

Cei care s-au mutat în alte localități pot solicita duplicatul și de la Starea Civilă de domiciliu. Aceasta va lua legătura cu Starea Civilă Sector 6, iar corespondența și rezolvarea speței va fi între cele două instituții. Pentru a nu te pune pe drumuri, documentul solicitat îți va ajunge la Starea Civilă din localitatea unde ai domiciliul.

Dacă dorești, poți veni și personal la Starea Civilă Sector 6, pentru a solicita duplicatul. Completezi o cerere, prezinți actul de identitate, iar duplicatul îți va fi eliberat pe loc.

Și viceversa e valabilă: persoanele care s-au născut, s-au căsătorit sau au divorțat în alte localități, însă acum locuiesc în Sectorul 6, pot solicita eliberarea duplicatelor fie acolo unde au fost întocmite, fie la Starea Civilă Sector 6. Noi ne vom asuma corespondența cu instituțiile de care aparțin, vom intra în posesia duplicatelor, pe care le vom elibera solicitanților la sediul nostru de pe strada Drumul Sării, nr. 85.

Principalele responsabilități ale Biroului Duplicate și Mențiuni

• Eliberează, la cerere, duplicate după actele de stare civilă (naștere, căsătorie, deces);
• Colaborează cu alte instituții ale statului cărora, la solicitări, le eliberează pentru uz oficial extrase de pe actele de stale civilă;
• Tot la solicitarea altor instituții, dar și din oficiu, atunci când este cazul, aplică mențiuni pe actele de stare civilă din arhiva proprie. Mențiunile certifică anumite schimbări în statutul persoanei: în ceea ce privește căsătoria, divorțul, renunțarea la cetățenie, decesul, schimbări de nume etc.

Pentru duplicatul certificatului de naștere

• Buletin sau carte de identitate. Pentru minori, duplicatul se va obține de părinți sau de reprezentanți legali;
• Cerere tip;
• Procură specială sau împuternicire avocațială, dacă soliciți duplicatul pentru o altă persoană.

Pentru duplicatul certificatului de căsătorie

• Buletinul sau cartea de identitate al soțului și al soției;
• Cerere tip;
• Procură specială sau împuternicire avocațială, dacă soliciți duplicatul pentru o altă persoană.

Pentru duplicatul certificatului de deces

• Buletin sau carte de identitate;
• Cerere tip;
• Procură specială sau împuternicire avocațială, dacă soliciți duplicatul pentru o altă persoană.

Dacă nu deții o carte de identitate (ai pierdut-o, ți-a fost furată etc.), te poți prezenta cu o carte de identitate provizorie, pe care o obții de la Serviciul de Evidență a Persoanelor. Sau, în cazul în care ai domiciliul în străinătate, te poți legitima cu pașaportul românesc.

Dacă e nevoie să faci modificări, completări, sau chiar să anulezi acte de stare civilă, trebuie să te adresezi judecătoriei pe a cărei rază teritorială ai domiciliul. Numai în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile se pot face aceste schimbări în documente.

Românii cu domiciliul în străinătate se vor adresa Judecătoriei Sectorului 1 a municipiului București.

Rectificarea actelor

Documentele de stare civilă se „rectifică” în două situații:

• Când ofițerul de stare civilă a completat ceva greșit. În acest caz, rectificarea se face fie din oficiu, fie la cererea titularului.
• Când titularul actului a depus greșit documentația și ulterior are nevoie să rectifice actul. În acest caz, este nevoie de o cerere. Cele mai multe rectificări se fac la dezbaterea succesiunii, când notarul public constată neconcordanțe între actele părinților, bunicilor și ale moștenitorilor.

Actul de stare civilă original nu se anulează, ci doar se taie cu o linie greșeala, iar deasupra se scrie cu roșu forma corectă. Rectificarea constă, astfel, în aplicarea unei „mențiuni de rectificare” pe marginea actului în cauză, în care se precizează unde și ce s-a modificat. Mențiunea e aprobată în baza unei dispoziții de primar.

Program cu publicul 

Luni, Marți, Joi: 08.30 – 15.00

Miercuri: 08.30 – 17.00

Vineri: 08.30 – 13.00

Numele unei persoane se poate schimba fie prin căsătorie, fie pe cale administrativă, la cerere, atunci când există motive întemeiate și justificate.

Potrivit legii 105/2022, care modifică și completează legea 119/1996, cetățenii români își pot schimba pe cale administrativă numele de familie și/sau prenumele. Pentru asta, se vor adresa Stării Civile de pe raza căreia au domiciliul sau reședința.

Condiții de îndeplinit

Cererea de schimbare a numelui este considerată întemeiată în următoarele cazuri:

1. Când numele este format din expresii indecente, ridicole;
2. Când ai un prenume specific sexului opus;
3. Când ți s-a încuviințat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă și vrei să porți un prenume corespunzător.
4. Când în meseria ta ai folosit un alt nume, cu care dorești să te identifici și oficial, în acte. Trebuie, totuși, să faci dovada că ești cunoscut în societate sub acest nume și că l-ai folosit în profesie;
5. Când ofițerii de stare civilă au trecut în registre nume greșite ori au eliberat certificate de stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte;
6. Când ai un nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte, de regulă reunite;
7. Când porți un nume de familie de proveniență străină și vrei să ai un nume românesc;
8. Când ți-ai schimbat numele de origine străină într-un nume românesc, pe cale administrativă, și dorești să revii la numele dobândit la naștere;
9. Când părinții și-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de familie comun cu al părinților lor;
10. Când soții au convenit, cu ocazia încheierii căsătoriei, să poarte numele de familie reunite. Apoi, în cazul în care se răzgândesc, au posibilitatea de a-și schimba numele, pe cale administrativă;
11. Alte cazuri și situații le poți discuta cu ofițerul de stare civilă, prin telefon sau la sediul instituției.

Bine de știut!

• Pentru minor, cererea de schimbare a numelui se face, după caz, de părinți sau de tutore. Dacă părinții nu se înțeleg cu privire la schimbarea numelui copilului, va hotărî autoritatea tutelară (DGASPC).
• Când cererea de schimbare a numelui minorului este făcută de unul dintre părinți, este necesar acordul celuilalt părinte, dat la notar. Acordul nu este necesar în cazul în care celălalt părinte este pus sub interdicție ori este declarat dispărut sau decăzut din drepturile părintești. În cazul în care minorul a împlinit 14 ani, cererea va fi semnată și de acesta.
• Schimbarea pe cale administrativă a numelui de familie dobândit prin căsătorie nu are efect asupra numelui de familie din actul de naștere. Acolo nu se vor face modificări.
• Cererea de schimbare a numelui sau prenumelui se poate respinge, dacă motivele nu sunt considerate întemeiate. În acest caz, dacă vrei, poți contesta măsura în contencios administrativ, în termen de 30 de zile de la data comunicării.

Cererea de schimbare a numelui pe cale administrativă trebuie motivată cu dovezi.

Primul pas este să vii la Starea Civilă de pe raza căreia ai domiciliul sau reședința și să completezi o cerere, în care vei indica numele pe care vrei să-l porți în viitor. Cu aceasta, te vei duce la Monitorul Oficial al României, pentru publicarea solicitării tale. După ce apare publicația, te vei întoarce la Starea Civilă, urmând procedura de schimbare de nume.

Va trebui să anexezi următoarele documente:

• Copii legalizate de pe certificatele de stare civilă ale persoanei care solicită schimbarea numelui;
• Un exemplar al Monitorului Oficial al României, Partea a III-a, în care a fost publicat, conform art. 10, extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea căruia să nu fi trecut mai mult de un an;
• Consimţământul, dat în formă autentică, al celuilalt soţ, în cazul schimbării numelui de familie comun, purtat în timpul căsătoriei;
• Copia de pe decizia de încuviinţare a autorităţii tutelare, în situaţia în care părinţii nu se înţeleg cu privire la schimbarea numelui copiilor lor minori. De asemenea, ai nevoie de copia de pe decizia de încuviințare, dacă cererea este formulată de tutore şi priveşte schimbarea numelui unui minor;
• Cazierul judiciar al solicitantului;
• Cazierul fiscal al solicitantului sau, pentru cetăţenii români cu domicilul în străinătate, o declaraţie autentificată din care să rezulte că nu au datorii faţă de statul român. Declaraţia va fi dată la un notar public în ţară sau, dacă este dată în străinătate, la misiunea diplomatică a României din ţara de reşedinţă ori la un notar public străin, dar pe care va fi aplicată apostila, conform Convenţiei de la Haga;
• Orice alte acte pe care solicitantul le consideră necesare în motivarea cererii sale.

Fiecare dintre noi, la venirea pe lume, primește un certificat de naștere, în care sunt precizate locul și data nașterii, numele părinților și CNP-ul atribuit. Dar viața e lungă și, pe parcurs, ne căsătorim, divorțăm, ne schimbăm numele… Toate acestea trebuie trecute ca „mențiuni” în actele de stare civilă.

Astfel, în actul de naștere, se fac mențiuni privind: căsătoria, divorțul, schimbarea de nume și decesul. În actul de căsătorie se fac mențiuni privitoare la divorț, schimbarea de nume și deces.

În prezent, în proporție de 90%, aceste mențiuni se fac din oficiu, în urma comunicării dintre instituții. Trebuie să vii singur să soliciți mențiunea doar în cazul în care instituțiile nu le-au furnizat și aplicat din oficiu, cu ani în urmă.

Hotărârile de divorț pronunțate în străinătate și/sau schimbarea de nume se depun la Starea Civilă Sector 6 atât de către persoanele în cauză (cele născute sau căsătorite în Sectorul 6), cât și din oficiu, prin ambasadele României în statele respective. Cererea de înscriere a mențiunii se poate face și prin împuternicit, cu procură specială.

Divorțul de comun acord, sau pe cale amiabilă, se poate face fie la notar, fie la Starea Civilă de pe raza ultimului domiciliu ori la Starea Civilă unde s-a oficializat căsătoria.

Atenție! Puteți divorța amiabil la Starea Civilă numai dacă nu aveți copii minori. În cazul în care aveți, va trebui să vă prezentați la notar, acolo unde vi se cere să conveniți asupra custodiei, a domiciliului, a numelui pe care îl veți purta după divorț.

Pașii divorțului pe cale amiabilă

Primul pas este să plătiți taxa de divorț, în valoare de 675 de lei. Suma se poate achita atât la ghișeele Direcției de Impozite și Taxe Locale (DITL) Sector 6, cât și pe platforma ghișeul.ro.

Pasul 2. Cei doi soți se vor prezenta personal la Starea Civilă, cu următoarele acte, în original:

• Carte de identitate
• Certificat de naștere
• Certificat de căsătorie
• Sentințe anterioare de divorț (dacă este cazul)
• Dispoziție de schimbări de nume (dacă este cazul.

Pasul 3. De acum, veți avea la dispoziție un termen de 32 de zile calendaristice „pentru reflecție”.

Pasul 4. După expirarea acestui termen, dacă sunteți hotărâți să încheiați mariajul, veți veni din nou împreună la Starea Civilă pentru a depune o „cerere de menținere”.

Pasul 5. În maximum 5 zile de la depunerea cererii de menținere vi se va elibera certificatul de divorț.