Înregistrarea naşterii se face la Serviciul de Stare Civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale, în a cărei rază s-a produs evenimentul, în baza declaraţiei verbale.

ACTELE NECESARE ÎNREGISTRĂRII NAȘTERII

 

  1. PENTRU COPIII ÎNREGISTRAȚI DIN CĂSĂTORIE
  • CERTIFICAT MEDICAL CONSTATATOR AL NAȘTERII –  în original și completat corect, cu ștampila spitalului, parafa și semnătura medicului.
  • CĂRȚI DE IDENTITATE SOȚ-SOȚIE ( pentru cetățenii români) sau PAȘAPOARTE și PERMISE DE ȘEDERE (în cazul cetățenilor străini)  – obligatoriu în original.
  • CERTIFICAT DE CĂSĂTORIE – obligatoriu în original .
  • DECLARAȚIE PRIVIND NUMELE DE FAMILIE AL COPILULUI DATĂ DE AMBII PĂRINȚI ÎN FAȚA OFIȚERULUI DE STARE CIVILĂ, PENTRU SITUAȚIA ÎN CARE PĂRINȚII AU NUME DIFERIT DUPĂ CĂSĂTORIE.

Copie xerox după certificatul de căsătorie și cărtile de identitate, TOATE pe o singură foaie. (față/verso)

  1. PENTRU COPIII ÎNREGISTRAȚI DIN AFARA CĂSĂTORIEI ( NECĂSĂTORIȚI) 
  • CERTIFICAT MEDICAL CONSTATATOR AL NAȘTERII –  în original.
  • CĂRȚI DE  IDENTITATE  MAMĂ – TATĂ  –  obligatoriu in original.
  • CERTIFICATELE DE NAȘTERE ALE  PĂRINȚILOR –   obligatoriu in original.
  • SENTINȚA SAU CERTIFICATUL DE DIVORT,  ÎN CAZUL MAMEI DIVORȚATE.
  • ÎN CAZUL MAMELOR  MINORE, ESTE NECESARĂ PREZENȚA UNUIA DINTRE PĂRINȚI CU CARTEA DE IDENTITATE și CERTIFICATE DE STARE CIVILĂ în original.

Copie xerox după certificatul de căsătorie și cărtile de identitate, TOATE pe o singură foaie. (față/verso)

 

Termenul pentru declararea şi înregistrarea naşterii copilului este:

  1. 30 zile de la data naşterii, pentru copilul născut viu şi aflat în viaţă;
  2. 3 zile de la data naşterii, pentru copilul născut mort;
  3. 4 ore de la data decesului, pentru copilul născut viu, dar decedat înăuntrul termenului de 15 zile.;
  4. 30 de zile pentru copilul cu vârsta de până la un an, găsit sau părăsit de mamă în maternitate/unităţi sanitare.

Dacă declaraţia a fost făcută după expirarea termenelor prevăzute de lege, dar înăuntrul unui an de la data naşterii, înregistrarea naşterii se face cu aprobarea primarului, respectiv a şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular de carieră şi se va menţiona motivul întârzierii.

Dacă declaraţia a fost făcută după trecerea unui an de la data naşterii, actul de naştere se întocmeşte în baza hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile, privind încuviinţarea înregistrării tardive, care trebuie să conţină toate datele necesare înregistrării.

Situaţii particulare:

A. În situaţia în care unul dintre părinţi sau ambii sunt cetăţeni străini, sunt necesare documentele enumerate anterior, precum şi următoarele:

  • Paşaportul părintelui cetăţean străin/părinţilor cetăţeni străini, respectiv actul de identitate pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, în original şi în fotocopie, şi traducerea legalizată a filei care conţine datele de identificare;
  • Certificatul de căsătorie al părintilor copilului şi traducerea legalizată a acestuia, dacă parintii sunt căsătoriţi; dacă se înregistrează naşterea unui copil din afara căsătoriei, este necesar să se prezinte certificatul de naştere al mamei în original împreună cu traducerea legalizată.

Originalul certificatului de căsătorie, reaspectiv de naştere al mamei eliberate de autorităţile străine şi traducerile acestora (dacă nu sunt făcute în România) trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

  • Documentele eliberate de institutii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din
    05.10.1961 se apostilează;
  • Documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;
  • Documentele care nu se regăsesc în una din situaţiile prevăzute anterior, se supralegalizează, în conformitate cu prevederile art. 162 din Legea nr. 105/1992, cu completările ulterioare.

Procedura supralegalizării documentului presupune existenţa a trei ştampile pe originalul documentului prezentat, după cum urmează: ştampila aplicată de autoritatea emitentă a actului, conform procedurii stabilite de statul de origine, ştampila misiunii diplomatice a României din statul de origine sau misiunea diplomatică a statului de origine din România; ştampila Ministerului Afacerilor Externe din România – Direcţia Relaţii Consulare, cu sediul în Aleea Alexandru nr. 24;

  • În cazul în care căsătoria parintilor a fost încheiată în străinătate şi nu a fost transcrisă/înscrisă în registrele de stare civilă române, se procedează la transcrierea/înscrierea certificatelor în registrele de stare civilă române; nasterea copilului se înregistrează după transcrierea/înscrierea căsătoriei părinţilor;
  • Dacă părinţii nu se înţeleg cu privire la numele de familie şi prenumele copilului, instanşa de tutelă stabileşte numele de familie şi/sau prenumele, după caz.

B. Înregistrarea tardivă a naşterii. Dacă declaraţia de naştere a fost făcută după trecerea unui an de la data naşterii, actul de naştere se întocmeşte în baza hotărârii judecătoreşti, definitive şi irevocabile privind încuviinţarea înregistrării tardive, care trebuie să conţină toate datele necesare înregistrării.

C. Înregistrarea adopţiei. Competenţa aparţine structurii de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, ofiţerului de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază se află domiciliul adoptatului sau a sediului instituţiei de ocrotire în îngrijirea căreia se găseşte adoptatul. Dacă adoptatul este cetăţean român cu domiciliul în străinătate, noul act de naştere se va întocmi de către Direcţia de Stare Civilă a Sectorului 1.

Actele necesare: sentinţa judecătorească, în copie legalizată de către instanţa care a pronunţat-o, definitivă, certificatul de naştere în original al adoptatului, certificatul de căsătorie al adoptatorilor, în original şi fotocopie, actele de identitate, în original şi fotocopie (adoptatori şi adoptat, dacă este cazul).

D. Înregistrarea adopţiei încuviinţată în străinătate.

Acte necesare: sentinţa de recunoaştere de către tribunalul competent a sentinţei de încuviinţare a adopţiei din străinătate, conform prevederilor art. 166 şi 170 din Legea nr. 105/1992; sentinţa de adopţiei în original, împreună cu traducerea legalizată, certificatul de naştere în original al adoptatului şi, după caz, certificatul de căsătorie şi certificatele de naştere ale copiilor, certificatul de căsătorie al adoptatorilor, tradus şi legalizat, dacă este cazul, precum şi actul de identitate al adoptatului. Cererea pentru întocmirea noului act de naştere se poate depune personal sau prin împuternicit cu procură specială.

Sentinţa de adopţie prezentată în original, traducerea legalizată, dacă nu este făcută în România, precum şi procura specială, dacă este dată în străinătate, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

Documentele eliberate de institutii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 05.10.1961 se apostilează;

Documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate; Documentele care nu se regăsesc în una din situaţiile prevăzute anterior, se supralegalizează, în conformitate cu prevederile art. 162 din Legea nr. 105/1992, cu completările ulterioare.